Ciprian Haret
Pasionat de vinuri
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Absolvent al Facultatii de Istorie din Galati, am capatat virusul vinului odata cu o vizita prelungita la Pietroasele. De fapt, a fost vorba de practica arheologica in zona respectiva, dar de atunci obsesia pentru acest subiect a devenit din ce in ce mai mare. M-am hotarat sa-mi expun propriile pareri lumii virtuale pe la sfarsitul lunii iulie 2009. Cu lipsa de modestie, ma pot declara un "veteran" in lumea blogging-ului de vin autohton deoarece, atunci cand am pornit la drum, cei care activau in acest spatiu puteau fi numarati pe degetele de la o singura mana. Am preferat un stil cat mai simplu, direct dar si foarte sarcastic, atunci cand subiectul il impune. Sunt un mare impatimit al vinurilor de Bordeaux, in special, dobandind o fascinatie aproape de neexplicat pentru tot ceea ce tine de aceasta zona. Prefer vinurile mature ale Lumii Vechi, exemplarele din Lumea Noua inca nereusind sa-mi spuna ceva in mod special (exista si exceptii, desigur). Au trecut deja 5 ani de impresii, critica aspra si povesti din lumea vinului, iar pasiunea nu a a slabit nici o clipa, ba chiar a devenit din ce in ce mai puternica.
Daca alegi sa urmaresti recomandarile lui va fi adaugat listei tale de preferinte, urmand sa primesti alerte atunci cand acesta le recomanda.
Mi-as dori mai multe vinuri autohtone ca Nedeea. Vinuri care mustesc de fruct proaspat dublat de note condimentate, usor salbatice in exprimare, cu un aer de rusticitate pozitiva. Vinuri suculente, usor de baut dar si cu un strop de seriozitate. Vinuri nepretentioase dar care exprima perfect virtutile fiecarui soi din componenta si care pot fi asociate fara prea mari batai de cap cu tot felul de preparate culinare.
Dupa cum era de asteptat, Matei 2013 este abia la inceputul vietii sale. Inca foarte incapatanat in a-si etala toate atuurile, compact si cu o structura neiertatoare. Fructul bine copt sta inca in umbra zidului structural dar, cu siguranta, in cativa ani va prelua fraiele si se va exprima in voie cand vinul va atinge momentul optim de consum. Nu va sfiiti sa il decantati cateva ore bune inainte de a-l devora. Potential destul de bun si cred ca asteptarea va da rezultate dintre cele mai pozitive. Pentru cei mai rabdatori dintre voi, bineinteles.
Daca asteptati un Negru de Dragasani de genul celui obtinut in patria sa de bastina (Stirbey, de exemplu), va dau de veste ca nu veti primi asa ceva. Suna cliseistic, dar acest Negru este un Dealu Mare pur-sange. Mult mai "stufos", mai corpolent, mai concentrat, mai scortos si de inspiratie ultra-moderna. Pe scurt, este un adevarat Greuceanu. Daca sunteti adeptii acestui stil care aduce pe undeva cu cel promovat de Alira, atunci ati nimerit strada care trebuie. Oricum, un vin foarte bine realizat in categoria sa, asa ca sunt nevoit sa dau Cezarului ce-i al Cezarului.
Acest Sauvignon Blanc de la Jidvei este clar una dintre cele mai placute surprize ale acestui an. Intr-un peisaj dominat de exemplare din ce in ce mai bombastice din acest soi, Ana vine cu o abordare usor atipica pentru ceea ce se face in general pe la noi. De ce spun asta? In primul rand, nu avem un vin exploziv in care conteaza doar impactul de moment; din contra, aromele florale, de fructe albe si de soc sunt livrate in cantitati rezonabile si sunt foarte bine definite. In al doilea rand, este un vin in care textura si echilibrul par a fi principalele tinte urmarite. Foarte rar mi se intampla sa intalnesc un alb atat de tanar si atat de bine sudat, in acelasi timp. Liniar, subtil aromatic la nivel gustativ, cu o aciditate medie care completeaza perfect corpul si nu il dezintegreaza, asigurand astfel o fluiditate perfecta in tranzitia catre finalul surprinzator de lung, dominat de note tonice de grapefruit. Ati face bine sa profitati de acest 2018, dar nu datorita medaliilor obtinute, ci pentru ca, pur si simplu, este un vin foarte reusit pe toate planurile.
Petit Helena a celor de la Crama Girboiu este un nou cupaj foarte interesant, in componenta caruia intra Chardonnay baricat, Chardonnay nebaricat si Sarba. Olfactiv, am fost intampinat de mix "parfumat", cu subtile aluzii lemnoase, flori albe, mere coapte, coaja de para si pepene galben. La nivel gustativ, atacul initial este dominat de o corpolenta sustinuta, directa, care te loveste fara mila in moalele papilelor; din fericire, tranzitia in zona de mijloc este foarte bine gandita, iar exemplarul nostru vireaza cu succes catre un final proaspat si tonic, in care notele citrice zemoase au ultimul cuvant. Daca se mentine aceasta linie si pe viitor, Petit Helena are o sansa destul de mare de a intra in panoplia vinurilor albe serioase, produse pe iubitele noastre plaiuri mioritice.
Daca preferati o Feteasca Neagra mai light, usor diferita de suratele sale din Dealu Mare, atunci acest vin se incadreaza in limitele dorintelor voastre. Olfactiv, avem aluzii de fructe rosii, pruna proaspata, piele si usora note pamantoase. Usor de baut si de inteles, necomplicat la nivel gustativ, cu aciditate sustinuta si taninuri abia perceptibile. De remarcat totusi ca, dupa circa 1 ora de aerare, vinul devine ceva mai carnos si mai suculent.