Absolvent al Facultatii de Istorie din Galati, am capatat virusul vinului odata cu o vizita prelungita la Pietroasele. De fapt, a fost vorba de practica arheologica in zona respectiva, dar de atunci obsesia pentru acest subiect a devenit din ce in ce mai mare. M-am hotarat sa-mi expun propriile pareri lumii virtuale pe la sfarsitul lunii iulie 2009. Cu lipsa de modestie, ma pot declara un "veteran" in lumea blogging-ului de vin autohton deoarece, atunci cand am pornit la drum, cei care activau in acest spatiu puteau fi numarati pe degetele de la o singura mana. Am preferat un stil cat mai simplu, direct dar si foarte sarcastic, atunci cand subiectul il impune. Sunt un mare impatimit al vinurilor de Bordeaux, in special, dobandind o fascinatie aproape de neexplicat pentru tot ceea ce tine de aceasta zona. Prefer vinurile mature ale Lumii Vechi, exemplarele din Lumea Noua inca nereusind sa-mi spuna ceva in mod special (exista si exceptii, desigur). Au trecut deja 5 ani de impresii, critica aspra si povesti din lumea vinului, iar pasiunea nu a a slabit nici o clipa, ba chiar a devenit din ce in ce mai puternica.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Nu cred ca mai pot spune ceva in plus despre printul Matei, fata de ce s-a tot spus pana acum. Indiferent de schimbarile de management din ultimii ani, vinul cu pricina ramane un etalon pentru vinificatia romaneasca, post-decembrista. Editia 2016 mi-a reactivat oarecum entuziasmul pentru aceasta eticheta. Sincer, nu am mai fost atat de surprins de Matei, de la deja legendarul 2001. Ceva imi spune ca cel dintai are sanse mari sa ajunga la nivelul celui din urma mentionat. Din punctul meu de vedere, cu mult peste 2013, la toate capitolele: structura, densitate, rafinament, echilibru, potential. Momentan, este doar un infant si necesita multa rabdare pentru a a-si etala toate virtutile. Asa ca va recomand sa puneti si cateva sticle deoparte si sa uitati de ele, macar cinci ani de acum incolo.
De fiecare data cand incerc un vin spaniol din zona entry-level, ma gandesc la faptul ca este foarte putin probabil sa am surprize neplacute. Bineinteles, nici El Goru nu face exceptie, livrand exact ceea ce asteptam: un raport calitate-pret excelent. Stilul este unul ceva mai "comercial", in sensul in care vinul este direct si usor de inteles. Nimic dincolo de limitele extreme ale coacerii, totul graviteaza in zona unei savori delicioase. Ba chiar are si un dram de personalitate, fiind usor de recunoscut caracteristicile soiurilor din componenta. Este carnos de la Monastrell, usor piperat de la Syrah si floral/structurat de la Petit Verdot. Finalul este curat, expresiv si cu o usoara cremozitate. "A real bang for the buck", dupa cum ar spune americanii.
Cand aducem vinul argentinian de calitate in discutie, probabil numele cu cea mai mare rezonanta la nivel mondial este Catena. Acest Chardonnay este obtinut din trei parcele diferite, aflate la diverse altitudini si fermentat cu drojdii naturale. Cel putin asa sustine producatorul. Evident, atributele sale principale reflecta filosofia Lumii Noi: intens, parfumat, cu note de pepene rosu, piersica, mar bine copt, coaja de lamaie, pastaie de vanilie si caramele. Foarte dens la nivel gustativ dar destul de compact si de liniar cand atinge papilele, totul culminand cu o aciditate bine infipta, care tine toate elementele sub control. Post-gust persistent. Trebuie sa recunosc, finalul aduce cu sine o idee din precizia burgunda si asta nu este deloc rau.
Nimic nou de semnalat pe frontul Noii Zeelande. Pentru cei familiarizati cu Sauvingnon-ulb acestor meleaguri, Fernlands nu vine cu surprize neasteptate. Intensitate maxima, cu regulamentarele note ierboase, de soc si de fructul pasiunii. Gustativ, debuteaza in forta, este dens, concentrat si chiar masiv. Cu toate acestea, aciditatea este destul de impetuoasa pe final, pastrand intacta senzatia de prospetime.
La acest moment, gama Coltul Pietrei, a celor de la Metamorfosis, este cu siguranta una dintre cele mai reusite pe la noi, daca raportam pretul la calitatea oferita. Sunt vinuri obtinute din suprafete mici, la bani foarte decenti. Ce ti-ai dori mai mult? Acest Chardonnay din gama se afla undeva la intersectia celor doua lumi, cu fruct bine copt, destul de concentrat, dar si cu accente citrice racoritoare. Echilibrul este unul reusit pentru stilul afisat, iar lemnul nu influenteaza major rezultatul final. Savurati-l acum, dar are si un potential pe termen mediu. Asa ca nu strica si cateva sticle puse deoparte.
Nu are rost sa insist prea mult asupra acestui argentinian, pentru ca avem de a face cu un Malbec foarte competent. Cum, de altfel, suntem deja obisnuiti cu ce se produce in aceasta parte a lumii. Este suculent, gustos, proaspat, bine echilibrat si judecat. Toate acestea sunt completate de senzatii florale si de o surprinzatoare tusa minerala. Pe care, sincer, nu ma asteptam sa o gasesc la acest nivel. Ma bucur ca, in ultimii ani, sunt multe vinuri din asa-zisa Lume Noua care incep sa renunte la concentratie excesiva si gemozitate, in favoarea prospetimii si echilibrului.
Navicella este unul dintre putinele vinuri care straluceste mai mult la nivel gustativ, si nu olfactiv. Bineinteles, vorbesc din propria experienta. Nasul este unul destul de retinut, are nevoie de timp sa se deschida; domina impresiile usor verzi de Cabernet, ardei gras, cirese negre, visine, mina de creion si miez de nuca proaspata. Nu este cea mai ademenitoare senzatie olfactiva (pentru unii), dar imi place aceasta abordare. In schimb, la nivel gustativ am fost intampinat de o textura suava, matasoasa si surprinzator de eleganta. Nimic supracopt, fara dulceturi si gemuri, doar o senzatie de "vinozitate" maxima. Aciditatea este perfect integrata, dar structura impetuoasa de taninuri mai are nevoie de timp, pentru a fi imblanzita. Un vin serios, old school, care isi etaleaza perfect originea dintr-o zona mai racoroasa
Ca si in cazul Fetestii Negre din aceeasi gama, acest Cabernet m-a dus cu gandul la soarele toscan. Este un mix interesant de structura a Lumii Vechi, fruct bine copt si concentratie tipice Lumii Noi. Totusi, sunt bucuros sa raportez ca exemplarul nostru nu cade in pacatul unei gemozitati iritante si greu de digerat. Are suplete, prospetime si echilibru. Unul dintre cele mai reusite Cab-uri autohtone, pe care le-am incercat in anul curent. Iar putina rabdare nu va strica pentru cei care prefera sa astepte acel moment optim de consum, pentru un vin de acest calibru.
Pe gama entry, cei de la Jelna propun un Sauvignon direct, in stil neo-zeelandez, foarte aromat. Mai putine note ierboase, dar ceva mai mult fruct exotic zemos, aluzii de coacaze si piersici. Cum era de asteptat in cazul unui vin atat de tanar, debordeaza de prospetime, aciditate sus dar bine sustinuta de corp. Final tonic, in care domina nuantele de grapefruit si lime. O alegere potrivita pentru aceste zile caniculare.
Nu a fost o idee rea ca Prince Matei sa primeasca un frate mai mic, dupa modelul marilor proprietati din lumea larga. De obicei, ideea este sa te bucuri de aceeasi expertiza de care are parte eticheta principala, dar si de o abordabilitate mai mare in tinerete a etichetei secundare. Ei bine, Petit Matei intruneste aceste conditii, chiar daca structura taninoasa din final i-ar mai permite sa se odihneasca ceva ani in sticla. Pe scurt, avem un vin cu o influenta destul de mare din partea lemnului, dar care afiseaza destul fruct bine copt pentru a face fata provocarii. Sunt curios cum va evolua stilistic aceasta eticheta in viitor.
Nimic nou sub soarele de la Aliman. Nu o spun intr-un mod negativ, din contra; cei de la Alira sunt de apreciat pentru ca ofera clientilor un stil consistent, an dupa an. Fruct bine copt, dulceturi, dar se pare ca acest an vine cu un plus de suculenta si prospetime. Ceea ce nu este un capitol deloc rau in cartea subsemnatului. Fanii Alira nu vor fi dezamagiti.
Cand ai in spate o familie uriasa ca Lurton, nu stiu exact ce poate iesi rau. Chiar si acest "vinut" destinat maselor insetate, fara mari pretentii de complexitate, este exact ceea ce ar trebui sa fie in aceasta categorie: direct, fara fandoseli inutile, cu fructul in fata, suculent, savuros si proaspat. Ma opresc aici pentru ca nu are vreun rost sa scriu romane despre acest vin. Este mult mai indicat sa il incercati "pe viu".
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...