Alin Ionita
Pasionat de vinuri
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Absolvent de matematica si informatician de profesie, focsaneanul Alin Ionita a fost mereu atras de poezia din vin si a simtit ca aceasta nu poate fi cu adevarat inteleasa decat dialogand si impartasind-o cu altii. A inceput sa scrie despre acest subiect la inceputul lui 2007 cand a demarat proiectul care astazi se numeste Punctul pe Vin si care, avea sa fie la acea vreme primul blog romanesc independent pe aceasta tema. Fan declarat a diversitatii din vin, ataca in scrierile lui subiecte si vinuri de lume noua sau veche, intr-un limbaj nepretentios si accesibil atat impatimitilor, dar si novicilor, pe care incerca sa ii convinga ca “viata e prea scurta ca sa bei vin prost”.
Daca alegi sa urmaresti recomandarile lui va fi adaugat listei tale de preferinte, urmand sa primesti alerte atunci cand acesta le recomanda.
Astazi ne dam intalnire (la ceas de seara, sic!) cu un roze obtinut din struguri din soiul Busuioaca de Bohotin. E un vin asezat usor indecis pe scara continutului de zahar, ce aduce cu el aromatica specifica soiului, asezata intr-o distributie simpla. Are o aciditate moderata si o reactie in pahar ce parca cere sa nu fie lasat prea mult sa muste din caldura verii.
Daca toate rozeurile, sau vinurile in general, ar fi la fel, lumea ar fi mult mai plictisitoare. Dar daca, sa zicem, cineva m-ar pedepsi punandu-ma sa aleg un singur vin pe care sa am voie sa il beau de-a lungul verii, probabil ca as alege unul asa cum este acest Les Hauts de Janeil Syrah Rose 2018. De ce? Pentru ca are putin din toate, pentru ca este construit cu o precizie inginereasca care, fara sa isi fi propus sa faca din acest vin frantuzesc o experienta exagerat de complexa, ne arata cat de versatil si racoritor deopotriva poate fi un roze, atunci cand e facut cum trebuie.
Am fost placut surprins de fiecare data cand am scos dopul unei sticle de vin produse de Mazzei si, daca pana acum intalnirile au insemnat descoperirea unor vinuri rosii, iata ca nici reprezentantul soiurilor albe pe care vi-l prezint astazi nu m-a dezamagit. Poarta numele Belgvardo, are culoarea aurului si isi impinge nuantele, cu aciditatea sa buna, pe trasee precise, ce se intersecteaza ici colo pentru a se pune parca unul pe altul intr-o lumina cat mai favorabila. Cadenta in care isi plimba aromele este alerta, iar registrii, desi inscrisi in tipologia data de soi, nu inceteaza sa iti forteze un strop de surpriza la fiecare rotocol pe care il dau papilelor tale gustative.
Cu o efervescenta statornica si arome coapte, amarui dulcege. Spumantul vrancean de care ne bucuram astazi, explodeaza intr-un start grabit si se pierde sacadat in nuante de zahar ars si coaja de portocala. Poate astepta cuminte in frapiera, dar nu lasa loc de interpretari odata turnat in pahare.
Pictata in nuante galben-verzui si inzestrata cu arome simple, curate, sticla pe care o destupam astazi face parte din seria, nu foarte aglomerata, a vinurilor obtinute din soiul numit Cramposie Selectionata. Vine, cum poate va asteptati, din apropierea Dragasanilor si, daca ii dai o mana de ajutor racind-o temeinic, te va rasplati cu tinuta sa racoritoare care, stimulata de izurile ierboase si izurile de lamaita, dau nastere unei scenete simpliste si neviciate de scamatorii inutile.
Astazi, facem cunostinta cu un vin roze ce provine din inima Transilvaniei. Are o abordare moderna, deschizandu-si drumul cu sticliri rozalii stinse si arome ce vireaza lin din zona citrica spre nuante ce amintesc de fan si trandafir. Intensitatea aromelor se potriveste cu nivelul aciditatii, asezand dialogul intr-un echilibru bun, iar finalul creste senzatia tonica, ingrosand registrii citrici si alipindu-le un scurt ecou picant.