FLAPPER GIRL PIEDIROSSO 2019 Vernice

Un sudist italian dintr-un soi exotic pentru piața românească, dar cu un stil aromatic gustativ atât de popular în rândul consumatorilor de la noi și de oriunde. Este tipul acela de vin de care te poți bucura, fără să te solicite prea mult, pentru că oferă totul direct, cu intensitate surprinzătoare! Îndrăzneț, fără să fie corpolent și taninos, ba din contră, vinul se prezintă aromatic în senzații de violete, de mure și coacăze negre, cu tonuri secundare de stafide, de frunze de tabac și pământ reavăn. Gustul prietenos este șlefuit, fructat și suculent, cu accent pe fruct, dar destul de bine echilibrat de aciditatea ridicată.  Pe final, alături de fructul negru bine definit lasă o tentă de condimente exotice, un pic de lemn dulce și parcă și un pic de grafit.

Inchide review

Prin 2015, dacă mai țin bine minte, am vizitat Campania. Culmea, ca invitat al lui Luca Maroni, care organiza un festival al celor mai bune vinuri din regiune. Spun culmea, pentru că, dacă veți achiziționa acest vin, veți vedea că se mândrește cu cele 99 de puncte Luca Maroni, ceea ce, atenție, n-ar trebui să fie un criteriu în alegerea unui vin. De ce? Povestim cu altă ocazie... Dar să revenim. Atunci am avut ocazia să realizez cu adevărat potențialul imens pe care îl au vinurile din Campania, și mai ales cele realizate din soiurile locale. Mai știam eu de Taurasi (Aglianico, adicătelea), Greco di Tufo, Falanghina sau Fiano, auzisem de Coda di Volpe și chiar de Piedirosso, dar doar ajuns acolo am descoperit că există viață și după Mastroberardino. Și ca să nu mai pierd timpul cu aduceri aminte, vă spun direct: Nu ratați acest vin! Nu e vreo capodoperă, nu e cel mai complex și cel mai elegant din lume, dar vă aduce mai aproape de Campania. Aromele de cireșe și de fructe de pădure, tușele de cacao și condimente, atingerile vegetale și impresiile minerale sunt bine susținute de un corp mediu, cu o intensă componentă tanică, iar aciditatea vie îi conferă un final suculent. BUN!

Inchide review

Primul vin încercat de mine produs doar din acest soi, piedirosso. L-am mai întâlnit, dar doar în cupaj, alături de aglianico, provenit de la un alt mare producător din Campania. Caracteristica care izbește cel mai puternic simțurile este gustul dulce, și foarte ușor amărui, care năpustește pur și simplu asupra papilelor, însă nu de la început! Atacul este un pic timid, acrișor si nu prevestește în niciun fel senzația ce îi urmează. În rest vinul este plăcut catifelat, tipic sudului cald al Italiei, cu arome de fructe coapte și supra coapte, condimente și ciocolata. O adevărată surpriză datorată unui soi puțin spre deloc cunoscut mie.

Inchide review

Un sudist italian dintr-un soi exotic pentru piața românească, dar cu un stil aromatic gustativ atât de popular în rândul consumatorilor de la noi și de oriunde. Este tipul acela de vin de care te poți bucura, fără să te solicite prea mult, pentru că oferă totul direct, cu intensitate surprinzătoare! Îndrăzneț, fără să fie corpolent și taninos, ba din contră, vinul se prezintă aromatic în senzații de violete, de mure și coacăze negre, cu tonuri secundare de stafide, de frunze de tabac și pământ reavăn. Gustul prietenos este șlefuit, fructat și suculent, cu accent pe fruct, dar destul de bine echilibrat de aciditatea ridicată.  Pe final, alături de fructul negru bine definit lasă o tentă de condimente exotice, un pic de lemn dulce și parcă și un pic de grafit.

Inchide review

Prin 2015, dacă mai țin bine minte, am vizitat Campania. Culmea, ca invitat al lui Luca Maroni, care organiza un festival al celor mai bune vinuri din regiune. Spun culmea, pentru că, dacă veți achiziționa acest vin, veți vedea că se mândrește cu cele 99 de puncte Luca Maroni, ceea ce, atenție, n-ar trebui să fie un criteriu în alegerea unui vin. De ce? Povestim cu altă ocazie... Dar să revenim. Atunci am avut ocazia să realizez cu adevărat potențialul imens pe care îl au vinurile din Campania, și mai ales cele realizate din soiurile locale. Mai știam eu de Taurasi (Aglianico, adicătelea), Greco di Tufo, Falanghina sau Fiano, auzisem de Coda di Volpe și chiar de Piedirosso, dar doar ajuns acolo am descoperit că există viață și după Mastroberardino. Și ca să nu mai pierd timpul cu aduceri aminte, vă spun direct: Nu ratați acest vin! Nu e vreo capodoperă, nu e cel mai complex și cel mai elegant din lume, dar vă aduce mai aproape de Campania. Aromele de cireșe și de fructe de pădure, tușele de cacao și condimente, atingerile vegetale și impresiile minerale sunt bine susținute de un corp mediu, cu o intensă componentă tanică, iar aciditatea vie îi conferă un final suculent. BUN!

Inchide review

Primul vin încercat de mine produs doar din acest soi, piedirosso. L-am mai întâlnit, dar doar în cupaj, alături de aglianico, provenit de la un alt mare producător din Campania. Caracteristica care izbește cel mai puternic simțurile este gustul dulce, și foarte ușor amărui, care năpustește pur și simplu asupra papilelor, însă nu de la început! Atacul este un pic timid, acrișor si nu prevestește în niciun fel senzația ce îi urmează. În rest vinul este plăcut catifelat, tipic sudului cald al Italiei, cu arome de fructe coapte și supra coapte, condimente și ciocolata. O adevărată surpriză datorată unui soi puțin spre deloc cunoscut mie.

Inchide review