Radu Rizea
Pasionat de vinuri
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
M-am intalnit cu vinul la inceputul anilor 2000, la o degustare. Pe vremea aceea, sa primesti vin gratis intr-o carciuma tinea mai degraba de SF decat de vreo actiune de promovare de zi cu zi, a oricarui producator cu capul pe umeri, din ziua de azi. Stiu ca am ramas cu gura cascata pe tot parcursul degustarii, coplesit de revelarea (revelatia) unui univers paralel, care existase prin preajma mea dintotdeauna, dar pe care nu-l zarisem nici macar din greseala (vazusem cateva emisiuni de-ale lui Radu Anton Roman dar… cam atat). Ca si cum ai intra in dulapul bunicii si te-ai trezi intr-o Narnia plina de butoaie si podgorii. La sfarsitul degustarii eram mai mult nervos decat entuziasmat, si asta pentru ca nu intelegeam cum poate exista o lume atat de mare, de complexa si de la indemana, pe care sa fi ignorat-o atata vreme. Iar cand am inteles ca nasul ma va sprijini in acest demers si, mai tarziu, cand am descoperit munca si dragostea din spatele fiecarei sticle (stiu, suna a cliseu, dar nu e!), am stiut ca drumul meu nu se mai poate desparti de drumul vinului vreodata.
Daca alegi sa urmaresti recomandarile lui va fi adaugat listei tale de preferinte, urmand sa primesti alerte atunci cand acesta le recomanda.
Un vin rosu-violaceu intens si profund, fara semne care sa-i tradeze varsta. Arome explozive, aflate oarecum intre finalul dominatiei fructului si un inceput de echilibru intre prospetime si note mature. Fructele de padure incep sa se transforme in gemuri și dulceturi, ciresele in compot, notele de piele si pamant se accentueaza iar ierburile aromate sunt inlocuite de picanterii. Gustul, insa, ramane mai degraba tanar, vivace, ajutat de aciditatea vesela, care echilibreaza bine si corpul dens, extractiv. Final suprinzator de lung, usor tonic, dar dominat de fructe rosii bine coapte si de usoare senzatii dulci.
Un vin intens, exact cum te-ai astepta din partea unui Primitivo. Tanar, dar cu note mature, aduce aminte de stilul clasic din zona – fructe supracoapte (prune, mure, coacaze), gemuri, dulceturi si urme de condimente. Gustul este bine rotunjit, aciditatea inca tanara, taninurile aproape topite si finalul mediu-lung, complex, punctat si de nuante de cacao si tabac. Un vin care merge bine la o tigara de foi...
Un Merlot de referinta pentru piata romaneasca, inca tanar si vivace, in ciuda anilor trecuti de la recolta. Cu taninurile fine, dar inca usor astringente si aciditatea vie, binisor peste medie, acest vin pare ca abia si-a dat primele semne de imblanzire. Ansamblul este dominat de arome de fructe rosii proaspete, bine coapte (cirese, visine, capsuni), cu accente de grafit, piper, piele groasa si ciocolata neagra. Deocamdata, este recomandabil mai degraba ca vin de gastronomie. Cei care vor sa-l guste „nud” se vor bucura mai mult daca il mai lasa cativa ani in pivnita.
Un vin care dovedeste ca spumantele din Valea Loirei nu primesc nici pe departe atentia pe care o merita, in ciuda pretului prietenos si a calitatii mult peste spumantele care au coplesit piata. Galben-pai, cu inflexiuni aurii. Arome mai degraba sobre, de drojdii, patiserie si nuci, care se deschid spre nuante mai luminoase, de salcam si piersici albe. Gustul se joaca intre nuante citrice si carcei de vita de vie, pe de o parte, si fructe albe pe de alta. Final lung si persistent, racoritor si plin de prospetime. Bun!
Vinul acesta e genul de amic vechi, pe care il vezi rar, dar constant. Greu de zis câte recolte oi fi gustat pana acum, dar cert e ca si 2016 imi confirma constanta si consistenta stilului. Un pic gemos, dar nu cat sa nu se improspateze din cateva minute de aerisit, cu cirese, capsuni si urme de lemn, ceva vanilie, ciocolata cu lapte, ierburi aromate si picanterii. Un vin mai degraba serios, ca arome, dar destul de usor de baut, bun pentru iesirea asta molcoma dintr-o primavara nesfarsita. Pe final, devine chiar un pic vesel, sprinten si amuzant, dar asta banuiesc ca depinde de numarul de prieteni la care imparti sticla. Eu n-am impartit nimic, am pastrat pentru urmatoarele zile...
Nu ca nu as fi stiut la ce sa ma astept, datorita editiilor precedende, dar tot nu pot sa nu ma minunez cand, imediat dupa ce stropesc un pic fundul unui pahar mare (Riedel de vreo 600 ml), vinul asta explodeaza spre nas fara nici o urma de retinere. Fructe negre, grafit, lemn bine prajit (desi, fiind 2019, nu ma astept sa fi petrecut vreun stagiu prea lung prin butoaie), ceva gemuri / fructe confiate si chiar si note de flori si frunze uscate. Gustul, pentru cat de concentrate sunt aromele, este mai discret, mai elegant-persuasiv-retinut. Adica se dezvaluie, dar mai incet, mai delicat, mai aproape de spiritul scolii clasice. Frumos, imbietor, gata de baut, dar am siguranta ca face parte dintre vinurile care ar merita studiate pe parcursul urmatorilor 10-15 ani si poate mai bine...