M-am întâlnit cu vinul la începutul anilor 2000, la o degustare. Pe vremea aceea, să primeşti vin gratis într-o cârciumă ţinea mai degrabă de SF decât de vreo acţiune de promovare de zi cu zi, a oricărui producător cu capul pe umeri, din ziua de azi. Ştiu că am rămas cu gura căscată pe tot parcursul degustării, copleşit de revelarea unui univers paralel, care existase prin preajma mea dintotdeauna, dar pe care nu-l zărisem nici măcar din greşeală (văzusem câteva emisiuni de-ale lui Radu Anton Roman dar… cam atât). Ca şi cum ai intra în dulapul bunicii şi te-ai trezi într-o Narnia plină de butoaie şi podgorii. La sfârşitul degustării eram mai mult nervos decât entuziasmat, şi asta pentru că nu înţelegeam cum poate exista o lume atât de mare, de complexă şi de la îndemână, pe care să fi ignorat-o atâta vreme. Iar când am înţeles că nasul mă va sprijini în acest demers şi, mai târziu, când am descoperit munca şi dragostea din spatele fiecărei sticle (ştiu, sună a clişeu, dar nu e!), am ştiut că drumul meu nu se mai poate despărţi de drumul vinului vreodată.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Un Chablis delicios, proaspăt și destul de rotund în același timp. Note intense de citrice bine coapte (portocală, lămâie, lime) și caise confiate, cu accente pământoase și un iz vag picant. Se așează frumos pe palat, inițial răcoritor, apoi virează spre fructele coapte, cu un final mediu spre lung. Extrem de armonios, echilibrat, bine de complimentat cu niște creveți în unt sau sushi.
Galben-pai, stralucitor, cu inflexiuni aurii. Arome intense de fructe (piersici aproape coapte, mere verzi, pere), cu accente de iasomie si flori uscate. Gust proaspat și frumos rotunjit, cu o aciditate exuberanta, dar bine integrata, fruct intens, invelit in note citrice si un final interminabil. Frumos si de unul singur, si la masa, alaturi de mancaruri cu sos alb sau chiar un creier macelaresc.
Galben-pai, cu inflexiuni aurii, cu arome elegante de citrice, fructe de livada aproape coapte si vagi accente minerale. Gust rotund, dar proaspat, cu aciditate bine integrata, cu tonuri de pere, agrise si limeta. Per total, un vin relaxat si relaxant, bun de baut rece dupa o zi lunga, bun de vazut prieteni sau de lenevit pe plaja, sau chiar alaturi de ceva mancaruri usoare.
Un Sauvignon blanc de toata isprava, care aminteste doar vag de intensitatea violenta a SB-urilor de Lume Noua de acum 15 ani si mai bine. Nu ma intelegeti gresit, este inca intens, dar mai cu moderatie si echilibru - un nas in care se intalnesc si celebrele pisici, si ceva flori albe si flori uscate, dar si un fruct destul de copios, spre caise / piersici inca necoapte, totul cu o vaga aluzie minerala. Gustul bine rotunjit, cu mere dulci, piersici zemoase și caprifoi, o aciditate sprintena si un final curat, floral, vag dulceag, ca o miere de salcam foarte diluata. Bun si de racorit, si de veselit cu prietenii.
Verdejo este, în sine, o poveste de supravetuire şi succes. De la strugure aproape dispărut, astăzi este prezent în mod obligatoriu, în proporţie de minim 50%, în vinurile DO Rueda, iar de la la stilul de vin fresh care se impusese în urmă cu 30 de ani, a devenit un vin rotunjit şi expresiv. Personal, m-am întâlnit rar cu acest stil, mai degrabă complex şi lung, cu mult fruct (caise, piersici, portocale) întrerupt interstiţial de notele florale şi de aciditatea veselă. O experienţă, cu siguranţă, pentru iubitorii de vin, şi un prilej de răcorire plăcută pentru toţi ceilalţi.
Syrah-ul Nachbil a fost unul dintre primele vinuri roşii impresionante din nordul ţării, într-o vreme în care viticultura din zonă părea sortită uitării. Exemplarul de faţă este un pic contradictoriu, cu atribute mature, dar şi cu explozii de tinereţe. Întunecat, picant, uşor timid şi retras la început, cu o aciditate de zile mari (care îl recomandă şi pentru gastronomie), îşi deschide gustul spre multe fructe roşii (cireşe, vişine, căpşune, zmeură), cu accente de pământ reavăn, piper şi frunze de tutun. Final mediu spre lung, care va creşte, cu siguranţă, pe măsură ce învechiţi acest vin. De gustat acum şi de studiat în următorii 10 ani.
Un vin ecologic nu doar reușit, ci care poate să stea drept exemplu de echilibru. Aromele pornesc de la note calde, de lemn și vanilie, și se desfac rapid spre fructe zemoase de livadă, pentru a-și găsi în vârful de expresie accente citrice și chiar ușor florale. Gustul e bine rotunjit, punctat de o aciditate elegantă, neinvazivă, dar care dă suculență și lejeritate ansamblului. Excelent pentru zilele răcoroase care par să nu mai plece.
Visinele si ciresele negre sunt destul de clare, cu nuante de ciocolata fina si ceva fructe confiate. Gustul e plin, cu dulceata bine mascata initial de aromele complexe si alcool, pornind de la fructe rosii, visine de visinata, dulceata de capsuni, pana la ciocolata si o senzatie de cacao fina, intarita de taninurile fine. Un final cald si lung, in care revin senzatiile dulci, facand vinul foarte potrivit pentru carnuri picante, de la mezeluri bine uscate la gulas si chiar mistret.
Încă o confirmare, dacă mai era nevoie, a faptului că Sudul Italiei a cam renunțat la gemuri și dulcețuri și s-a reorientat către vinuri dominate de fruct. Vinul de față, produs de oenologul Mario Ercolino, fiul proprietarilor Feudi San Gregorio (nume greu între vinurile italiene), într-o podgorie relativ nouă, de doar zece ani, este dominat de accente de prune și fructe roșii bine, dar nu supra-coapte, cu un strop de condimente, cât să-i stea bine. În total, un vin bine gestionat și condus, cu un alcool de 14,5 bine integrat, care doar dă niște senzații calde în finalul postgustului destul de complex și de elegant.
Încă o confirmare, dacă mai era nevoie, a faptului că Sudul Italiei a cam renunțat la gemuri și dulcețuri și s-a reorientat către vinuri dominate de fruct. Vinul de față, produs de oenologul Mario Ercolino, fiul proprietarilor Feudi San Gregorio (nume greu între vinurile italiene), într-o podgorie relativ nouă, de doar zece ani, este dominat de accente de prune și fructe roșii bine, dar nu supra-coapte, cu un strop de condimente, cât să-i stea bine. În total, un vin bine gestionat și condus, cu un alcool de 14,5 bine integrat, care doar dă niște senzații calde în finalul postgustului destul de complex și de elegant.
Spune Valeriu Stoica despre acest vin ca ar avea gustul apusului la Vila Dobrusa. Eu n-am prins multe apusuri acolo, dar am recunoscut acelasi soi cald si prietenos, un strop rusric, dar bine crescut, care m-a facut sa-l iubesc de la prima editie. Ceva fructe negre (mure, dude, prune), visine, capsuni supramaturate, cirese negre, cu un strat picant si un postgust mediu spre lung. Inca in plina dezvoltare, cu aciditate vie, de revazut in 2-3 ani.
Imediat dupa deschidere, apare mai intai o nota citrica, urmata rapid de note de fructe de livada – mere verzi, piersici, caise nu foarte coapte, pere, agrise, ba chiar si o adiere salina. Pe masura ce se deschide si se incalzeste, fructele par mai coapte, cu note dulcege, dar apar si nuante usor florale si vanilate, amintind oarecum de tartele cu ananas si crema de vanilie de odinioara. Gustul este mai generos dupa ce vinul trece de vreo 12 grade, deci luati-l pentru zilele de dupa canicula, altfel risca sa se incalzeasca prea tare si prea repede. Cu certitudine nu merita nici baut prea rece, nici racit cu vreo blestemata de apa minerala. Nu o fi chiar un vin-eveniment, dar este cu siguranta unul frumos lucrat, elegant, cu ceva structura si o interesanta nuanta minerala in final, de piatra de rau si calcar, care pare sa persiste si dupa notele fructate. Daca asa se prezinta la doi ani de la recolta, ma face curios cum va arata peste inca vreo trei ani.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...