Cosmin Tudoran

Micul dejun de sambata dimineata ar cam trebui sa contina si fructe. Prospetime, unt si croissante. Iar cu aceasta Cramposie ce ia calea spumantului ancestral, te-ai putea satisface la micul dejun fix astfel. Ai aciditatea unui citric, rotunjimea unei felii de paine cu unt, prospetimea unui nas tanar, fresh, crispy si satisfacator. Tonic, numa bun de program de weekend.

Cu-n argint la Vinarium si un aur la Bruxelles, single-ul de 2018 al formatiei Vitis Metamorfosis imi pare unul foarte reprezentativ pentru-n Eurovision al soiurilor locale. Adica l-ai pune-n geanta cand pleci la drum sa-mparti muzica locului pe te miri unde. Nu te faci de ras! E un slagar mixat in budane, cat si in baric, cu un rest de maturare la inox pentru fructuozitate pura. O culoare frumoasa ce pateaza si un hoody negru, un nas de mix de fructe negre, piele si magiun de prune, ciocolata, lemn si tabac fin gustativ. Nu te agreseaza, este complex si bine-nchegat. Finnish pe patrimi, lung si armonios. L-as recomanda neaparat intr-o degustare comparativa de fetesti negre, caci “bucatarul” e chiar “CHEF”.

Revenim vrem nu vrem la ritualuri. Dupa partyul de anul nou unde cel mai probabil s-a exagerat, e bine sa ne calmam si s-aprindem focul in semineu, ca sa putem privi un Riedel 001 cu doua degete de GrandVin 2017. Sa privim culoarea asta frumoasa, rubiniul perfect si irizatiile de coniac evident de la flacari, ci nu de la etate. Caci CS-ul de azi e inca tinerel. Combina mai mult decat elegant notele de fruct negru amplu, combinat cu cafea, tabac, piper, si toffifee. Gustativ lasa visina potolita sa se scalde, tqninurile rotunde sa invaluie, lemnul dulce sa se zbenguiasca si post gustul sa dureze. Cina romantica, un jazz in surdina si o seara calma.

I-as spune sampagnollo, ca sa sune mai abitir, caci tare-mi plac bulele sprintare din pahar. Rece, bruta de dinaintea-mi bucura cu culoare frumoasa, un nas delicat care se tot dezvolta. Mar, para, piersica. Niste foietaj si aciditate. Jiucy couture revigorant si corp placut. Tot iti vine s-o mirosi si mesteci prelungind postgustul, care continua ca o partie albastra in Alpii italieni. Pare suflet de regiune, probabil si pentru ca strugurii folositi sunt culesi din 55 de vii diferite din Franciacorta. Singura buba la acest spumant este faptul ca sunt doar 10000 de sticle Magnum. Dar ce sa-i faci..

Evident ca nu-i o intanplare listarea acestui vin fix azi, astfel incat comandarea lui sa ti-l poata livra fix inaintea zilei cu acelasi nume. Caci o sarbatoare nu poate fi bucurata gustativ decat cu niste vinuri potrivite, Cel de azi potrivindu-se de minune cu prima din serie. Are aceleasi veleitati, purcede usor, cu o masa simpla, usoara, tanini supli si tinerei, accente simple de lemn, ca un blat din stejar pe care ai ceva racituri. Niste branzeturi. Sfantul se joaca aici cu fructe negre, cu cirese, cu coacaze, parca si ceva pruna uscata luata din Obor. Nimic complicat, ca o ruga-n sine ca sa te simti bine. Totusi, grija la camasa alba, ar putea pata.

Ma intorc iarasi in tara cutremurelor dar din nou prin intermediul acestul producator care, ce sa vezi, a facut 145 de primaveri.. M-a fermecat structura acestui vin pe care-o gasesc la fel de stabila si de bine construita aidoma turnurilor din aceasta tara care raman in picioare si la cutremure de peste 7 ° Richter. Eu mix frumos de note de ciocolata fruct rosu, eucalipt, si putina piele, ca mai apoi gustativ sa vina cu doua, trei randuri de fruct negru, coacaze, cirese negre si caramel. Evolueaza usor la 30-40 de minute dupa ce e deschis, volubil si destul de luxuriant post gustativ. Taninuri slefuite, corp ludic. De pus pe masa-mpacarii dintre roadele vaii Maipo si bucatele romanesti de iarna.