Sunt Cosmin Tudoran, recunoscut lately ca fiind #profudevin, iar pentru mine vinul este noua muzică. Spun asta pentru că vinul are o parte în plus faţă de muzică, partea senzorială fiind completă. Ascult, trag concluzii şi recomand. Am descoperit aceeaşi pasiune şi interes faţă de domeniu ca pe vremea când 'vindeam fun’. Sunt un geamăn curios ce a trecut prin mai multe serii de cursuri, calificări, niveluri şi, mai ales, vinuri. Puzzle-ul lumii vinului are 1.000.000 de piese şi am descoperit că abia am reuşit să-i montez colţurile. Instig la degustări din plăcere, foame sau chiar curiozitate, la savurarea consumului, a poveştii cât şi a refrenului construit din diferitele sunete scoase de dopuri. Construiesc serialul #profudevin după chipul şi asemănarea mea, revenind la ideea că ‘music is fun’, mai ales dacă e scrisă cu vin.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Cu-n argint la Vinarium si un aur la Bruxelles, single-ul de 2018 al formatiei Vitis Metamorfosis imi pare unul foarte reprezentativ pentru-n Eurovision al soiurilor locale. Adica l-ai pune-n geanta cand pleci la drum sa-mparti muzica locului pe te miri unde. Nu te faci de ras! E un slagar mixat in budane, cat si in baric, cu un rest de maturare la inox pentru fructuozitate pura. O culoare frumoasa ce pateaza si un hoody negru, un nas de mix de fructe negre, piele si magiun de prune, ciocolata, lemn si tabac fin gustativ. Nu te agreseaza, este complex si bine-nchegat. Finnish pe patrimi, lung si armonios. L-as recomanda neaparat intr-o degustare comparativa de fetesti negre, caci “bucatarul” e chiar “CHEF”.
Micul dejun de sambata dimineata ar cam trebui sa contina si fructe. Prospetime, unt si croissante. Iar cu aceasta Cramposie ce ia calea spumantului ancestral, te-ai putea satisface la micul dejun fix astfel. Ai aciditatea unui citric, rotunjimea unei felii de paine cu unt, prospetimea unui nas tanar, fresh, crispy si satisfacator. Tonic, numa bun de program de weekend.
Evident ca nu-i o intanplare listarea acestui vin fix azi, astfel incat comandarea lui sa ti-l poata livra fix inaintea zilei cu acelasi nume. Caci o sarbatoare nu poate fi bucurata gustativ decat cu niste vinuri potrivite, Cel de azi potrivindu-se de minune cu prima din serie. Are aceleasi veleitati, purcede usor, cu o masa simpla, usoara, tanini supli si tinerei, accente simple de lemn, ca un blat din stejar pe care ai ceva racituri. Niste branzeturi. Sfantul se joaca aici cu fructe negre, cu cirese, cu coacaze, parca si ceva pruna uscata luata din Obor. Nimic complicat, ca o ruga-n sine ca sa te simti bine. Totusi, grija la camasa alba, ar putea pata.
Cum spuneam deunazi, nu exista zi proasta, ci exista lipsa unui mic dejun cu trufa-n farfurie si spumant în frigider. Sampania de azi poate sta linistita la rece pentru a deschide orizonturile oricarei zile, chiar daca e printre primele din lista producatorului. Si cum sampania e mai frumoasa cand bula e mică si deasa, triumviratul de azi, din care pinotnoir-ul face majoritatea cvorumului, aduce in pahar briose proaspete, o “salata” de citrice, un pumn de aciditate si prospetime. O adiere usoara de pere tinere mi se pare ca mai apar pe final, una bucata sticla considerand-o preludiu.
Bun maestru de ceremonii, MC cava, are aciditate frumoasa, arome de citrice, o briosa puternica, note de pere coapte si de parca si de gutuie, un perlaj frumos si lung, rectiliniu si uniform, ceea ce ne da dovada de lucratura buna. Chiar daca s-au numarat doar 10 luni de drojdii fine, masteringul final s-a bazat pe o buna proteina a vinurilor alese pentru asamblajul total. Imi pare o solutie ideala pentru ziua de luni, o aventura fugara cu masa usoara, paste si/sau pizza. Daca nu-ti place ziua de luni, iei si tu doua-trei sticle, le tii la rece, deschizi frigiderul si te avanti in saptamana mai usor. Merge perfect ca starter, caci nu poti bea pe stomacul gol, e foarte bine sa iei ceva inainte.
Era seara. Se dorea confortul unei nopti cozy, un film usor, ceva picant pe final de zi semi-complicata. Ochii cazura pe sticla-n cauza, un complex de fructe de padure, mure, visine, piele si tabac. Rotund ca un cantec soul-funk, amplu ca un mix bun electro, sobru precum un album Monophonics si savuros ca o masa copioasa la momentul ei. Lumanari si pahare ample.
Toate drumurile duc la Amor. Pardon, la Roma. Și se pare ca pentru un inceput de saptamana cu un syrah ca cel de azi fie drumul e mai usor, fie saptamana mai dulceaga. Cirese, violete si visine negre, un nas placut si rotund, iar corp suplu si usuratic. Taninuri prietenoase, alcool usor, un total placut. Un vin lejer, probabil o urare numai buna pentru inceputul de saptamana.
Sicilia reprezinta pentru mine locul in care pentru prima data-n viata mi s-a zbarlit parul vazand o planta prefiloxerica. Cu struguri pe ea. Momente de tinut minte. Vinul de azi ma duce cu gandul la acel septembrie, oleaca mai domol in caldura dar nu in concentratia alcoolica. Amplu si corpolent, poate parea dulceag din acest motiv. Cu o culoare frumoasa, nasul ma duce spre visine si castane, mure si putine condimente, nuante post fermentarii si evoluarii vinului. Mario (vinoficatorul) nu s-a jucat cu lemnul, a preferat varianta fructuozitatii aparte, rezultatul fiind aici un “sirop” de struguri demn de cozi de vita sau pastrame usor afumate.
Sfantul Ilie e un dascal sobru care e surprins doar ce paseste-n clasa. Pare serios si sever, dar dupa o vreme scurta se-mbie la viata. Iti deschide apetitul. Visine negre par sa rasara-n prim nas, ciocolate si fructe copte. Negru. Ca paltonul alcoolului ce pare sa imbrace paharul, catifelat si matasos. Are o morga serioasa, dar fructul ascuns convinge, completeaza si aduce note noi de visine, mure si coacaze. E genul de dascal pe care-l tii minte si-l dai exemplu ulterior. Genul pe care l-ai “colectiona”.
Desi la prima vedere mi-a adus aminte de prima masina aflata-n posesie, producatorul este la a 4 generatie de venetieni aflati la munca. Iar in sticla de fata au ascuns niste glera parfumata, numai buna de deschis surprinzator chiar de dimineata. 11% alcool, note de flori si piersici, usoare nuante dulci. Aciditate cat sa taie o omleta mai consistenta si un perlaj fin si imbucurator. P.s. Sa se dea si la vegani, caci e recomandat!
Avem o eticheta ce ne infatiseaza un butuc de vita de vie batran. Forma de conducere joasa, presupun ca cu o incarcatura normata pentru calitate, nu cantitate. Syrah. Și Grenache, caci Languedoc-ul cu asta s-a asezat pe harta vinului, combinatia GSM. Azi lipseste M-ul. Cu radacini adanc infipte-n fronturi sudiste, de creta, marme, gresii si ceva argila, vinul asta e un pays d’oc confortabil, usurel, fara prea multe pretentii. Floral, cu note de violete si lavanda, mediteraneanul de azi pare o solutie utila in caz de avarie.
Zana Zanuta de astazi, fata cu breton, nas carn si barbie pronintata incearca sa ne coloreze gustul si ziua cu mreje purpurii. Mure dure, visine pure, antociani potriviti anului 2017. Un alcool cam maricel, dar usor de trecut cu degustarea. Se pare ca maturitatea tehnologica fu sarita cu câteva zile, ca să dea bine la final. Ușor floral pe nas, acelasi fruct pe post gust. Demn de cărnuri și seriale pe HBO.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...