Marius Cristian
Dupa mai mult de 30 de ani de baut vinuri si de lecturi oarecum intense in domeniu, n-am reusit sa ajung decat la o singura concluzie: cu cat descoperi si afli mai multe, cu atat iti dai seama cat de putin, de fapt, stii. Ca-n orice domeniu, de fapt. Asa ca, daca ma-ntreaba acum cineva ce-i aia vin, nu pot sa raspund, pe scurt, decat atat: o mare bucurie. O bucurie spre care am incercat și încerc sa-i aduc si pe altii, cu ajutorul ziarelor, revistelor, cartilor, degustarilor si, deloc in ultimul rand, prin intermediul site-ului costachel.ro. Si-am s-o fac de-acum inainte si pe unvinpezi.ro, manat de aceeasi idee: c-ar fi meschin din partea mea sa gust un vin bun si sa ma bucur de el de unul singur, fara sa le dau si altora sugestia. Pai n-ar fi pacat sa nu ne bucuram impreuna?
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
COMENTARIILE LUI Marius Cristian
-
CUVEE SYMPHONIE CRU CLASSE 2021-Chateau Sainte Marguerite
Un rosé mai aparte, as zice, macar prin prisma faptului ca aciditatea sta frumos in banca ei, asa ca vinul nu debordeaza de prospetime (cum ar zice amatorii genului). Castiga insa astfel in eleganta, rotunjime si calitati gastronomice. In plus, desi olfactiv este cumva impetuos, notele florale si cele de fructe albe, care le acompaniaza perfect pe cele rosii, il cam scot din atat de raspandita zona „capsunel-parfumel”. Un vin chiar gustos (n-am gasit alt termen), care va fi numai bun si alaturi de ceva preparate estivale (deci lejere), dar si la simple taclale cu prietenii.
-
PETITE HELENA 2021-Crama Girboiu
Multe fructe (piersici, pere, niscaiva exotice), ceva condimente, o adiere florala... Petite Helena ne intampina olfactiv cu multa gratie si eleganta, care continua in gustul rotund si suplu. Prospetimea e la cote mari, discreta onctuozitate stavilind cu greu aciditatea vijelioasa. Chardonnay-ul domina alternativ asamblajul (cand cel baricat, cand cel ne-), in timp ce Sarba sta sfioasa mai in spate, facandu-si simtita prezenta mai mult in postgust. Una peste alta, un cupaj ce merita cu prisosinta gustat. De preferinta repetat.
-
MAX CARMENERE 2020-Errazuriz
La prima adulmecare zicem ca avem de-a face cu un vin dur, „barbatesc”. Dar e doar o falsa alarma, fiindca gustativ descoperim un vin moale, matasos, nu foarte corpolent si cam degraba chemator de o a doua gura. Fructe rosii si negre, un praf de condimente, discrete aluzii vegetale, toate se impletesc de minune in acest vin rotund si elegant.
-
LE ANFORE 2021-Masso Antico
Mai intai si mai intai, simt nevoia sa va spun ca, in totala opozitie cu agresivitatea marketingului, vinul din pahar e chiar elegant si prietenos. Asa ca, trecand gratios peste amfore, primele adieri olfactive vin dinspre lemn (stejar francez si american, aflam de pe site-ul producatorului). Care adieri, din fericire, dispar destul de repede, facand loc fructelor rosii bine coapte, chiar cu discrete aluzii gemoase. Gustul e suplu, lejer, rotund, cu tanini aproape perfect slefuiti si care nu deranjeaza senzatia predominanta de catifea. Una peste alta, un vin chiar bun, care n-avea nevoie de prezentarea asta excesiva. Si caruia, daca ma-ntrebati pe mine, nu-i trebuie nici macar mancare ca sa se imprieteneasca la catarama cu noi. Dar, daca vreti sa-l maritati cu ceva, retineti ca are 8g/l de zaharuri (conform site-ului sus-citat). Carnuri rosii cu dulceturi (dupa moda nemteasca) sau chiar niscaiva deserturi pe baza de ciocolata (neagra, totusi!) ar cam fi primele sugestii care-mi trec acum prin cap.
-
RAVENTOS I BLANC BLANC DE BLANCS 2020-Raventos i Blanc
Mai intai ne sare in fata un perlaj absolut abundent si persistent. Apoi vin senzatiile olfactive, cu aluzii florale, niscaiva coaja de paine proaspata si cateva fructe albe. Numai ca partea asta festiva se termina la un moment dat si descoperim un vin zdravan si viguros, care cam vrea mancare. Si nu vorbim aici de aperitive delicate ori salate estivale, ci de mancaruri de la pui la gratar in sus. Altfel spus, avem in pahar dovada vie ca un spumant ne poate insoti masa, cu maxim succes, cam de la inceput pana la sfarsit.
-
VIGNERON SAUVIGNON BLANC 2021-Domeniile Franco-Romane
Mai intai mi-a placut interesanta mineralitate. Mai apoi v-as povesti despre aciditatea vijelioasa, cu greu potolita de o binevenita onctuozitate. Si, deloc in ultimul rand, m-as referi la postgustul lung, citric, mineral si cu aluzii de fructe albe. Concluzia? Daca aveti nevoie de un aliat de nadejde in lupta cu niste aperitive zdravene, ori cu niscaiva pui grasuti, am o veste buna: Sauvignon-ul de la DFR e solutia perfecta.
-
BELSTAR PROSECCO BRUT-Bisol
Mai intai facem cunostinta cu un perlaj, foarte abundent initial, fin si persistent. Olfactiv ne intampina arome florale, niscaiva fructe albe si o vaga adiere de coaja de paine. Gustul e plin, foc de proaspat, dar nu foarte acid, discret onctuos, cu fructe albe, o senzatie dulce care rotunjeste si samburi de caisa in final. Foarte bun pentru conversatii relaxate, dar va insoti cu placere niscaiva aperitive usoare.
-
GRAN MAESTRO ROSSO PUGLIA 2020-Cielo e Terra
Ca sa fie clar: eleganta si moliciunea definesc acest vin, lucru evident inca de la prima adulmecare (acolo unde, sigur, gasim o frumoasa simfonie de fructe rosii, ne place, o notam si trecem mai departe). Gustul e plin, rotund, cu o aciditate suficienta ca sa imprime prospetime si niste tanini, inca nerotunjiti pe deplin (hai, ca-i tanar) ce confera o textura mai curand de plus decat de catifea. E foarte bun acum? Da! Il mai pastram? Iarasi da, chiar cred ca merita. Altiminteri, orice carnuri rosii (de la rata si miel incolo), mai ales daca-s mai zdravan condimentate, se vor bucura cu siguranta de asocierea cu al nostru Rosso.
-
CUVEE GRANDIFLORA 2017-Crama Avincis
Sa fim bine intelesi, nu asteptati de la mine, de data asta, descriptori clasici. Da, am am plecat dupa ei, i-am cautat, dar am gasit un vin rotund, cald, chiar unduios si sagalnic, asa ca nu m-au mai interesat. Sigur, exista multe fructe rosii, destule arome de la lemn, daca vreti le puteti cauta, dar pierdeti (timpul). Mai bine gustati repetat. Și sa nu uit, e un vin care are deja 5 ani, dar cred ca va fi si mai bun peste inca 5, sau poate chiar 10. Cu ce-l asociem? Of, hai sa zic carnuri rosii, mai delicate, dar care pot fi si bine condimentate. Insa, recunosc, deja am plecat spre biblioteca. Gib Mihaescu, un pahar (hai doua-trei) de Cuvee Grandiflora? Eu zic ca merge perfect.
-
LE CONTESSE PROSECCO BRUT-Le Contesse
Vizual, e de remarcat perlajul fin, nu prea abundent, dar persistent. Olfactiv avem si coaja de paine, si fructe albe, si adieri florale. Gustul e in primul rand proaspat, dar plin si chiar rotund, cu o complexitate care-l scoate clar din zona „starter”. Sigur, taclalele cu prietenii raman oricand un prilej potrivit, dar va fi mai bine cu ceva mancare pe masa. Aperitive, evident, dar si alte preparate simple si usoare, pe baza de branzeturi, peste, fructe de mare ori carnuri albe vor fi mai mult decat binevenite.
-
GRAN MAESTRO PRIMITIVO DI MANDURIA DOC 2020-Cielo e Terra
Olfactiv e sobru, „barbatesc”, aromele fructelor (cirese amare, visine) impletindu-se elegant cu cele ale baricului. Gustul e insa vioi, asa cum ii sade bine unui Primitivo. Prospetimea e dominanta, domolita doar de frumoasa catifea a corpului plin, rotund si frumos curgator. Cireasa neagra e in continuare, solista ansamblului coral al fructelor, dar cedeaza visinei intaietatea in postgustul lung si placut. Sigur ca avem de-a face cu un vin care se va simti perfect pe mesele de Sarbatori (da, chiar si langa sarmale, daca-s competent executate), insa merge gustat si asa, pur si simplu, de placere (doar sa nu uitati ca are 14,5%, da?). Dar la fel de sigur mi se pare c-ar fi bine sa luati mai multe sticle, ca merita verificat si la anul, si La Multi Ani!
-
SALICE SALENTINO RISERVA 2018-Marchese di Borgosole
La prima adulmecare, senzatia e ca avem de-a face cu un vin sobru. Ciocolata neagra, urmata de tutun si timide fructe rosii, ce mai, te astepti la un vin dur si hotarat. Numai ca gustul e infinit mai prietenos (si mai lejer), rotund, un pic moale, catifelat, proaspat si vag condimentat. Exista chiar si o discreta astringenta, care parca ne-ar trimite spre carnuri rosii mai grasute. Insa daca ma intrebati pe mine, un gratar de vita (un muschi nu prea marmorat), facut cat de simplu, ar fi asocierea perfecta. Problema e ca, de fapt, nici macar n-are nevoie de mancare. Oricum, pana sa fie gata friptura, se termina sticla. Asa ca luati macar doua, ca-i pacat sa nu-i descoperiti, pe indelete, nuantele si fineturile.