LACERTA ROSE 2025 LacertA Winery

Normal că roze-ul își găsește locul în paharele noastre în perioada aceasta a anului. Și, dacă suntem sinceri, nici noi nu ne simțim deloc rău atunci când, prin aburul fin al paharului, se întrezărește nuanța trandafirie a acestui Lacerta Rosé, iar primul contact cu nasul aduce un parfum proaspăt și îmbietor. Gustul este echilibrat, fără artificii inutile, dar construit cu măsură și eficienta. Aromele citrice se împletesc firesc cu accente florale delicate, iar discretul rest de zahăr atinge papilele exact atât cât trebuie pentru a rotunji ansamblul și a face conversația mai lejeră. Este un vin estival, prietenos și ușor de savurat, potrivit pentru după-amiezele călduroase sau pentru serile petrecute în compania oamenilor potriviți.

Inchide review

Mărturisesc că demult nu m-am mai întâlnit cu Lacerta, producător extrem de serios ale cărui vinuri (în special cele roșii) s-au înscris rapid printre preferatele mele o lungă perioadă de timp. Mă surprinde plăcut astăzi rosé-ul lor, un vin elegant și vibrant al cărui parcurs (bine răcorit, evident) aduce satisfacții autentice inclusiv iubitorilor de alb. Să fie acesta continuarea unei frumoase prietenii?

Inchide review

În 2025, LacertA și-a schimbat pielea: roseul nu mai vine din Blaufränkisch. În pahar e Cabernet Sauvignon, iar diferența se anunță de la primul nas — mai lat, mai copt, mai puțin nordic decât ne obișnuiserăm. Se deschide generos, cu căpșună bine coaptă și mură — fructul de vară în versiunea lui împlinită, nu cea acidulată. Vișina aduce prima notă de tensiune. Și, peste tot, un fir de peppermint: verde, rece, mentolat, exact detaliul care ridică nasul și îl împiedică să alunece în dulceață de borcan. Atacul e amplu, aproape cărnos — o rotunjime de fruct copt pe care aciditatea o ține scurt în lesă. Vivacitatea vine în al doilea val, citrică și ușor amăruie: grapefruit roz și bergamotă, care taie amplitudinea exact la timp. La mijloc, calcarul își spune cuvântul printr-o mineralitate picantă, aproape sărată, care cere următoarea înghițitură. Finalul se retrage curat, pe fragi proaspăt culese — dulceața aia mică și sălbatică ce nu îngreunează nimic. O structură atletică, bine lucrată. Cabernetul îi dă coloană vertebrală, cât să nu se piardă lângă mâncare, așa că ar fi păcat să-l ții doar ca aperitiv de terasă. Creveții în sos de unt cu usturoi sunt asocierea evidentă și corectă — untul are nevoie exact de aciditatea și de nota de grapefruit ca să nu devină greoi. Un homar merge la fel de bine. Dar și un grătar de vară, cu piept de pui și mujdei: mineralitatea picantă ține bine piept usturoiului. Un singur sfat: nu-l scoate direct din congelator. Sub 10°C, peppermintul și bergamota rămân închise și rămâi cu un rosé bun de vară, atât. La 10–11°C e altceva — e o premieră care merită discutată.

Inchide review

Normal că roze-ul își găsește locul în paharele noastre în perioada aceasta a anului. Și, dacă suntem sinceri, nici noi nu ne simțim deloc rău atunci când, prin aburul fin al paharului, se întrezărește nuanța trandafirie a acestui Lacerta Rosé, iar primul contact cu nasul aduce un parfum proaspăt și îmbietor. Gustul este echilibrat, fără artificii inutile, dar construit cu măsură și eficienta. Aromele citrice se împletesc firesc cu accente florale delicate, iar discretul rest de zahăr atinge papilele exact atât cât trebuie pentru a rotunji ansamblul și a face conversația mai lejeră. Este un vin estival, prietenos și ușor de savurat, potrivit pentru după-amiezele călduroase sau pentru serile petrecute în compania oamenilor potriviți.

Inchide review

Mărturisesc că demult nu m-am mai întâlnit cu Lacerta, producător extrem de serios ale cărui vinuri (în special cele roșii) s-au înscris rapid printre preferatele mele o lungă perioadă de timp. Mă surprinde plăcut astăzi rosé-ul lor, un vin elegant și vibrant al cărui parcurs (bine răcorit, evident) aduce satisfacții autentice inclusiv iubitorilor de alb. Să fie acesta continuarea unei frumoase prietenii?

Inchide review

În 2025, LacertA și-a schimbat pielea: roseul nu mai vine din Blaufränkisch. În pahar e Cabernet Sauvignon, iar diferența se anunță de la primul nas — mai lat, mai copt, mai puțin nordic decât ne obișnuiserăm. Se deschide generos, cu căpșună bine coaptă și mură — fructul de vară în versiunea lui împlinită, nu cea acidulată. Vișina aduce prima notă de tensiune. Și, peste tot, un fir de peppermint: verde, rece, mentolat, exact detaliul care ridică nasul și îl împiedică să alunece în dulceață de borcan. Atacul e amplu, aproape cărnos — o rotunjime de fruct copt pe care aciditatea o ține scurt în lesă. Vivacitatea vine în al doilea val, citrică și ușor amăruie: grapefruit roz și bergamotă, care taie amplitudinea exact la timp. La mijloc, calcarul își spune cuvântul printr-o mineralitate picantă, aproape sărată, care cere următoarea înghițitură. Finalul se retrage curat, pe fragi proaspăt culese — dulceața aia mică și sălbatică ce nu îngreunează nimic. O structură atletică, bine lucrată. Cabernetul îi dă coloană vertebrală, cât să nu se piardă lângă mâncare, așa că ar fi păcat să-l ții doar ca aperitiv de terasă. Creveții în sos de unt cu usturoi sunt asocierea evidentă și corectă — untul are nevoie exact de aciditatea și de nota de grapefruit ca să nu devină greoi. Un homar merge la fel de bine. Dar și un grătar de vară, cu piept de pui și mujdei: mineralitatea picantă ține bine piept usturoiului. Un singur sfat: nu-l scoate direct din congelator. Sub 10°C, peppermintul și bergamota rămân închise și rămâi cu un rosé bun de vară, atât. La 10–11°C e altceva — e o premieră care merită discutată.

Inchide review