BERARDENGA CHIANTI COLLI SENESI 2020 Felsina

Mi-era dor de un Chianti, recunosc. Iar cel de azi e olecuta mai special. Caci vine dintr-o sub-zona particulara, pe care o vezi afisata pe eticheta. Colli Senesi. O sa trecem peste detaliile vinificatiei, dar ma opresc la lunile de vacanta-n baric de stejar slavon, respectiv 18, caci alegerea acestui lemn nu e din alte motive decat influenta minima-n maturare. Adica rezultatul fructului inaintea tertiarelor de gen. Caci e mai neutral, el, lemnul. Asadar avem un Chianti din 100% sange de Jupiter (Sangiovesse), probabil una din cele mai bune clone Romagne (R24 sau T19) cu fruct pe fata. Fiind destul de delicat, vei da doar de notele de fruct rosu, cirese, pruna, capsuna. Apar apoi notele “earthy” cu ierburi si spices, lavanda si ceai. Cu corpul subtire si tanini slefuiti, Chianti-ul de azi e o incantare subtila ce merge bine pe o portie de spaghete speciale-n doi, intocmai ca Doamna si Vagabontul lu’ Disney. Cine nu crede sa verifice!

Inchide review

Un Chianti serios, de o eleganta retinuta, ce stie sa isi dozeze aromele astfel incat sa fie atragator si sobru in acelasi timp. Timiditatea pe care o arata la primul contact dispare dupa o perioada de aerare, o necesitate pe care o are orice vin respectabil pe baza de Sangiovese. Odata ce se deschide aduce in prim plan impresii precise de visine amarui, invaluite in tonuri vegetale de masline si tomate uscate, cu subtonuri de condimente uscate si cutie de lemn. In atac, are o zveltete structurala, cu senzatii fructate suculente si o aciditate proaspata, insa in partea a doua a gustului isi incordeaza taninurile coapte, asa incat sa adauge postgustului greutate si o senzatie condimentat-tonica, alaturi de tentele de fruct copt.

Inchide review

Chianti-ul mi s-a parut, la inceputul anilor 2000, un vin de omleta. Una cu multa carne si branza, mancata dupa-amiaza. Sau de pizza, nah. Am gasit rar si la preturi nerezonabile Chianti cu potential de invechire, multa vreme, mai degraba am descoperit vinurile la ele acasa sau aduse de prieteni mai plimbareti, Asa ca nu pot decat sa ma bucur sa constat ca aceasta categorie, cu siguranta subreprezentata, incepe de o vreme sa se contureze pe piata si dincolo de vinisorul rustic si fara angajamente, in sticle invelite in paie „de marketing”. Si cel de astazi a contribuit la reparare imaginii deturnate in acei ani – plin de fructe rosii de padure, vesel, dar nu vulgar, cu note de flori uscate si tabac elegante si bine folosite drept condiment, taninuri rotunjite, aciditate de vin tanar, dar cu potential de invechire peste medie (macar 5-10 ani mai poate astepta). De retinut, de gustat si de revenit la el!

Inchide review

Mi-era dor de un Chianti, recunosc. Iar cel de azi e olecuta mai special. Caci vine dintr-o sub-zona particulara, pe care o vezi afisata pe eticheta. Colli Senesi. O sa trecem peste detaliile vinificatiei, dar ma opresc la lunile de vacanta-n baric de stejar slavon, respectiv 18, caci alegerea acestui lemn nu e din alte motive decat influenta minima-n maturare. Adica rezultatul fructului inaintea tertiarelor de gen. Caci e mai neutral, el, lemnul. Asadar avem un Chianti din 100% sange de Jupiter (Sangiovesse), probabil una din cele mai bune clone Romagne (R24 sau T19) cu fruct pe fata. Fiind destul de delicat, vei da doar de notele de fruct rosu, cirese, pruna, capsuna. Apar apoi notele “earthy” cu ierburi si spices, lavanda si ceai. Cu corpul subtire si tanini slefuiti, Chianti-ul de azi e o incantare subtila ce merge bine pe o portie de spaghete speciale-n doi, intocmai ca Doamna si Vagabontul lu’ Disney. Cine nu crede sa verifice!

Inchide review

Un Chianti serios, de o eleganta retinuta, ce stie sa isi dozeze aromele astfel incat sa fie atragator si sobru in acelasi timp. Timiditatea pe care o arata la primul contact dispare dupa o perioada de aerare, o necesitate pe care o are orice vin respectabil pe baza de Sangiovese. Odata ce se deschide aduce in prim plan impresii precise de visine amarui, invaluite in tonuri vegetale de masline si tomate uscate, cu subtonuri de condimente uscate si cutie de lemn. In atac, are o zveltete structurala, cu senzatii fructate suculente si o aciditate proaspata, insa in partea a doua a gustului isi incordeaza taninurile coapte, asa incat sa adauge postgustului greutate si o senzatie condimentat-tonica, alaturi de tentele de fruct copt.

Inchide review

Chianti-ul mi s-a parut, la inceputul anilor 2000, un vin de omleta. Una cu multa carne si branza, mancata dupa-amiaza. Sau de pizza, nah. Am gasit rar si la preturi nerezonabile Chianti cu potential de invechire, multa vreme, mai degraba am descoperit vinurile la ele acasa sau aduse de prieteni mai plimbareti, Asa ca nu pot decat sa ma bucur sa constat ca aceasta categorie, cu siguranta subreprezentata, incepe de o vreme sa se contureze pe piata si dincolo de vinisorul rustic si fara angajamente, in sticle invelite in paie „de marketing”. Si cel de astazi a contribuit la reparare imaginii deturnate in acei ani – plin de fructe rosii de padure, vesel, dar nu vulgar, cu note de flori uscate si tabac elegante si bine folosite drept condiment, taninuri rotunjite, aciditate de vin tanar, dar cu potential de invechire peste medie (macar 5-10 ani mai poate astepta). De retinut, de gustat si de revenit la el!

Inchide review