Cabernet Sauvignon păstrează o memorie moleculară veche de 400 de ani

Un studiu recent al Universității UC Davis arată că memoria moleculară a soiului Cabernet Sauvignon s-a păstrat peste patru secole, în ciuda clonării continue a viței de vie. Descoperirea are implicații importante pentru viticultură, calitatea vinului și adaptarea la schimbările climatice.

Un soi legendar, cu o istorie vie în ADN

Cabernet Sauvignon s-a născut în secolul al XVII-lea, din încrucișarea dintre Cabernet Franc și Sauvignon Blanc. De atunci, vița de vie a fost propagată doar prin butași, nu din semințe. Asta înseamnă că fiecare viță plantată azi este, practic, o clonă a plantei originale.

Ce înseamnă memoria moleculară?



Cercetătorii de la UC Davis au descoperit că, deși codul genetic rămâne neschimbat, vițele păstrează marcaje epigenetice – modificări chimice care reglează activarea genelor fără a schimba ADN-ul propriu-zis. Aceste modificări se pot transmite de la „părinți” și pot rezista timp de secole.

Astfel, memoria moleculară a Cabernet Sauvignon-ului reflectă nu doar originea sa, ci și modul în care planta a interacționat cu mediul de-a lungul generațiilor.

Un studiu revoluționar în lumea vinului

Este pentru prima dată când un studiu demonstrează că aceste „semnături” epigenetice pot rezista atât de mult într-un soi clonat. Echipa condusă de profesorul Dario Cantù a folosit secvențiere genomică avansată pentru a analiza mai multe clone de Cabernet Sauvignon și părinții săi genetici.

Rezultatul: chiar și după 400 de ani, memoria moleculară a Cabernet Sauvignon păstrează urme clare ale strămoșilor săi.

Ce înseamnă asta pentru viitorul vinului?



Această descoperire ar putea schimba modul în care dezvoltăm soiuri rezistente la stres climatic. Dacă anumite răspunsuri epigenetice la secetă sau căldură sunt stabile, viticultorii le-ar putea „activa” controlat, fără a modifica genetica soiului.

Asta înseamnă vinuri de calitate, obținute din vițe adaptate la noile condiții de mediu — totul prin înțelegerea și valorificarea memoriei moleculare a Cabernet Sauvignon.

Aromele vinului ar putea purta urmele trecutului genetic al viței

Memoria epigenetică a viței de vie nu influențează doar rezistența la stres sau adaptarea la mediu, ci poate avea și un impact subtil, dar relevant, asupra gustului vinului. Prin reglarea modului în care anumite gene sunt activate sau dezactivate, aceste marcaje moleculare pot afecta sinteza compușilor aromatici, echilibrul zahăr-aciditate, acumularea taninurilor și alte elemente esențiale pentru profilul senzorial al vinului. Astfel, memoria moleculară a Cabernet Sauvignon ar putea explica diferențele fine de aromă sau structură între vinuri obținute din clone ale aceluiași soi, chiar cultivate în condiții similare. Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra felului în care vița de vie „păstrează” experiențele trecutului și le exprimă, subtil, în fiecare pahar.

O punte între trecut și viitor



În 1997, tot la UC Davis, s-a descoperit că părinții soiului erau Cabernet Franc și Sauvignon Blanc. Acum, același centru de cercetare ne arată că acele legături genetice încă trăiesc, chiar și după sute de ani.

„Este ca și cum ai analiza gemeni identici la vârsta de 90 de ani și ai putea detecta semnătura părinților lor în epigenom,” explică profesorul Cantù.

Memoria moleculară a Cabernet Sauvignon nu este doar o curiozitate științifică. Este o fereastră către istoria viței de vie și o unealtă pentru viitorul viticulturii. Acest soi nu doar că a făcut istorie, ci continuă să o poarte în fiecare celulă.